Tulburarea bipolară: Recunoaștere, factori de risc, gestionare și prevenție

Tulburarea bipolară nu este doar o alternanță între „zile bune” și „zile rele”. Este o poveste complicată, o luptă internă ce afectează nu doar mintea și sufletul, ci și relațiile, cariera și întreaga viață a celor care trăiesc cu această afecțiune. Caracterizată prin episoade de euforie extremă (manie) și tristețe adâncă (depresie), tulburarea bipolară este o boală cronică ce necesită atenție, înțelegere și tratament adecvat. Pentru mulți, drumul spre echilibru este presărat cu momente de confuzie și stigmatizare, dar și cu speranță și vindecare.

Factori de risc și cauze: o combinație complexă de influențe

Tulburarea bipolară nu are o singură cauză, ci este rezultatul unei rețele complexe de factori genetici, biologici și de mediu:

1. Factorii genetici:

Studiile arată că persoanele cu un membru al familiei diagnosticat cu tulburare bipolară au un risc de până la 10 ori mai mare de a dezvolta această afecțiune. Cercetările în genetică au identificat variații în genele implicate în reglarea neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina și dopamina – substanțe esențiale pentru menținerea echilibrului emoțional.

2. Dezechilibre neurochimice:

Creierul nostru funcționează ca o orchestră bine dirijată, dar în tulburarea bipolară, anumite instrumente – dopamina, norepinefrina – cântă pe un ton discordant. Aceste dezechilibre pot provoca valuri de energie intensă sau, dimpotrivă, o lipsă completă de motivație și vitalitate.

3. Factori de mediu: 

Traumele din copilărie, stresul prelungit sau evenimentele de viață marcante, precum pierderea unei persoane dragi sau un divorț, pot acționa ca declanșatori pentru tulburarea bipolară. Aceste evenimente nu doar că destabilizează, ci pot amplifica predispozițiile existente.

4. Tulburările hormonale și ritmurile biologice: 

Somnul insuficient, schimbările de fus orar sau lipsa unei rutine zilnice pot afecta grav ritmurile circadiene, intensificând simptomele bolii. La femei, modificările hormonale asociate sarcinii sau menopauzei pot reprezenta factori agravanți.

Cum se manifestă tulburarea bipolară?

Tulburarea bipolară poate lua forme variate, dar principalele tipuri sunt Bipolar I (cu episoade maniacale severe) și Bipolar II (cu episoade hipomanicale și depresie majoră).

Episoadele maniacale

  • Sentimente intense de euforie, grandiozitate sau iritabilitate.
  • Decizii impulsive, cheltuieli nesăbuite, comportamente riscante.
  • Reducerea nevoii de somn fără pierderea energiei.

Episoadele depresive

  • Tristețe profundă, senzația de gol interior.
  • Dificultăți de concentrare, oboseală extremă.
  • Idei suicidare sau sentimentul că viața nu mai are sens.

Aceste episoade pot alterna rapid sau pot avea pauze de luni sau ani, dar fiecare dintre ele lasă o amprentă asupra vieții pacientului.

Cum se diagnostichează tulburarea bipolară?

Diagnosticarea necesită o abordare atentă și multidisciplinară, pentru a exclude alte afecțiuni precum depresia majoră sau schizofrenia. Medicul psihiatru utilizează:

  1. Interviuri detaliate cu pacientul și familia pentru a înțelege istoricul simptomelor.
  2. Chestionare standardizate, cum ar fi scala Hamilton pentru depresie sau scala Young pentru manie.
  3. Teste de laborator, pentru a exclude alte cauze organice, cum ar fi tulburările tiroidiene.

Tratamentul tulburării bipolare: un plan personalizat

Gestionarea acestei afecțiuni necesită o combinație între medicamente, psihoterapie și modificări ale stilului de viață:

1. Medicația

  • Stabilizatori ai dispoziției: Litiul rămâne tratamentul standard, cu efecte pozitive în prevenirea episoadelor maniacale și depresive.
  • Antipsihotice atipice: Folosite pentru simptomele acute.
  • Antidepresivele, utilizate cu precauție, pentru a preveni episoadele maniacale induse de medicație.

2. Psihoterapia

  • Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ajută pacienții să recunoască și să gestioneze gândurile negative.
  • Terapia interpersonală se concentrează pe relațiile sociale și ritmurile zilnice, importante pentru echilibru.

3. Modificări ale stilului de viață

  • Crearea unei rutine regulate pentru somn și alimentație.
  • Reducerea stresului prin tehnici de relaxare, cum ar fi meditația sau yoga.
  • Evitarea alcoolului și a substanțelor psihoactive.

Prevenție: cum putem reduce riscurile de recurență?

Prevenirea episoadelor acute presupune:

  • Monitorizarea semnelor timpurii, cum ar fi schimbările de dispoziție sau insomniile.
  • Menținerea unei relații strânse cu echipa medicală.
  • Educația pacienților și a familiilor pentru a recunoaște și gestiona declanșatorii.

Cum putem susține persoanele afectate?

Pacienții cu tulburare bipolară nu au nevoie de judecată, ci de înțelegere. Sprijinul familiei și al comunității este vital. Discutați deschis despre nevoile lor, încurajați-i să urmeze tratamentul și să caute ajutor specializat. Campaniile de conștientizare pot contribui la reducerea stigmei, creând un mediu mai incluziv.

Concluzie

Tulburarea bipolară este o afecțiune dificilă, dar nu imposibil de gestionat. Cu tratament adecvat, sprijin familial și intervenții specializate, pacienții pot duce o viață plină de sens. Prin informare și sensibilizare, putem transforma povara acestei boli într-un drum spre vindecare și echilibru.

La Clinica Meridian, suntem aici pentru a răspunde tuturor întrebărilor și pentru a oferi suport și îngrijire personalizată celor care suferă de această afecțiune și celor dragi acestora. Aducem empatie, profesionalism și înțelegere într-un cadru medical prietenos.

Timp pentru citire:
5 minute
Articol revizuit de:
Psih. Lenke Iuhos
  1. Geddes JR, Miklowitz DJ. Treatment of bipolar disorder. Lancet. 2013;381(9878):1672-82.
  2. Grande I, Berk M, Birmaher B, Vieta E. Bipolar disorder. Lancet. 2016;387(10027):1561-72.
  3. Vieta E, et al. Bipolar disorders. Nat Rev Dis Primers. 2018;4:18008.
  4. Phillips ML, Swartz HA. A critical appraisal of neuroimaging studies of bipolar disorder. J Affect Disord. 2014;169 Suppl 1:S20-37.